CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 921 / 2013

Dosar nr. 980 / 2013

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Analizând proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.136 din 26.08.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul excluderii de la beneficiul pensiei de serviciu şi a indemnizaţiei prevăzute la 82, 83¹ şi, respectiv, la art.81 din acelaşi act normativ, a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea ori pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, comise cu intenţie, ori pentru o altă infracţiune intenţionată cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că aduce atingere prestigiului justiţiei, săvârşită înainte de eliberarea din funcţie. Potrivit proiectului, aceste persoane vor beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

            Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar în aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

2. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea introductivă a articolului unic trebuie reformulată, astfel:

                        „Articol unic. - După articolul 97 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art.97¹, cu următorul cuprins:”.

            În continuare se va reda textul propus, urmând să fie eliminată expresia „1. După articolul 97, se introduce un nou articol, art.97¹, cu următorul cuprins:”.

3. Semnalăm că din ansamblul reglementării propuse nu rezultă modalitatea în care Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să stabilească dacă infracţiunea intenţionată săvârşită de către persoana prevăzută la art.97¹ aduce atingere prestigiului justiţiei, astfel încât să excludă respectiva persoană de la beneficiul pensiei de serviciu şi a indemnizaţiei. Astfel, din textul propus nu rezultă dacă infracţiunile intenţionate care aduc atingere prestigiului justiţiei urmează să fie stabilite de Consiliu prin adoptarea unei hotărâri care să cuprindă lista respectivelor infracţiuni ori aprecierea se va face individualizat, pentru fiecare situaţie de condamnare definitivă în parte.

            În funcţie de soluţia legislativă avută în vedere, este necesară, de aceea, completarea corespunzătoare a art.97¹, prin prevederea expresă a modalităţii prin care Consiliul Superior al Magistraturii urmează să realizeze aprecierea prevăzută la alin.(1) al art.97¹.

            Menţionăm că, în situaţia în care urmează ca aprecierea să se facă in abstracto, prin stabilirea unei liste de infracţiuni, aprobată prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, este necesar ca proiectul să prevadă, într-un articol final distinct, termenul în care trebuie adoptată respectiva hotărâre, calculat de la data intrării în vigoare a legii.

            În situaţia în care aprecierea ar urma să fie realizată in concreto, prin analiza fiecărui caz în parte, este necesar ca art.97¹ să cuprindă cel puţin elementele esenţiale ale procedurii aplicabile, elemente care ar putea fi detaliate, eventual, în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, articolul final al proiectului ar trebui să prevadă un termen pentru adoptarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

            Astfel, procedura ar trebui să aibă în vedere, în primul rând, stabilirea modului de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru realizarea respectivei aprecieri. Avem în vedere faptul că, pentru persoanele eliberate din funcţie în aplicarea dispoziţiilor art.65 alin.(1) lit.f) din Legea nr.303/2004 (ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni), Consiliul ar putea să se pronunţe asupra gradului în care infracţiunea intenţionată săvârşită  afectează prestigiul profesiei o dată cu adoptarea hotărârii prin care propune Preşedintelui României, potrivit art.65 alin.(2), eliberarea din funcţie a judecătorului sau procurorului. Cu toate acestea, aplicarea unei astfel soluţii nu se poate realiza decât în situaţia existenţei unei norme exprese în acest sens în cuprinsul Legii nr.303/2004.

            Totodată, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesară prevederea expresă, în cuprinsul art.97¹, a modalităţii în care Consiliul Superior al Magistraturii urmează să se pronunţe asupra gradului de afectare a prestigiului justiţiei în cazul condamnării tuturor categoriilor de persoane avute în vedere la alin.(1).

            În plus, având în vedere principiul constituţional privind accesul liber la justiţie, este de apreciat dacă nu ar trebui reglementată în mod expres şi o cale de atac împotriva respectivei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii.

4. La art.97¹ alin.(2), sugerăm să se analizeze dacă textul nu ar trebui să aibă în vedere şi prevederea expresă a suspendării soluţionării cererii de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art.81, pentru situaţiile în care acţiunea penală se pune în mişcare după eliberarea din funcţie din motive neimputabile, însă înainte de soluţionarea respectivei cereri. În această situaţie, alin.(3) ar trebui, de asemenea, completat cu norme referitoare la plata respectivei indemnizaţii.

            În plus, la alin.(2), pentru un spor de rigoare în reglementare, expresia „suspendarea plăţii pensiei” trebuie înlocuită cu sintagma „suspendarea plăţii pensiei de serviciu”. Avem în vedere faptul că, potrivit tezei a doua a normei, în respectiva perioadă, persoana beneficiază de pensie din sistemul public.

5. La art.97¹ alin.(4), pentru corectitudinea reglementării, este necesară eliminarea, din finalul textului, ca superfluă, a expresiei „iar Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei”. Avem în vedere faptul că expresia „alta decât cele prevăzute la alin.(1)”, prevăzută de text, se referă şi la respectiva categorie de infracţiuni, întrucât „infracţiunile prevăzute la alin.(1)” sunt infracţiunile de corupţie, infracţiunile în legătură cu acestea, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi infracţiunile intenţionate cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că aduc atingere prestigiului profesiei. Per a contrario, în categoria infracţiunilor prevăzute la alin.(1) nu intră cele cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că nu aduc atingere prestigiului profesiei.

6. Precizăm că norma din cuprinsul art.97¹ alin.(6), întrucât reglementează o situaţie tranzitorie, nu se poate integra în actul normativ de bază. Pentru acest motiv, aceasta trebuie să facă obiectul unui articol distinct al proiectului, marcat ca art.II.

            În ceea ce priveşte fondul reglementării, semnalăm că analiza eventualului caracter retroactiv al normei trebuie să aibă în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr.873/2010 şi anume că „pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”.

            Într-adevăr, Curtea Constituţională a constatat că „în conceptul de «drepturi câştigate» pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art.15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr.458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că «o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare»”.

            Este adevărat că, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a stabilit că este neconstituţională dispoziţia prin care erau eliminate pensiile de serviciu ale  judecătorilor, procurorilor, precum şi ale judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, însă declararea neconstituţionalităţii respectivei dispoziţii nu a avut ca motiv încălcarea a principiului neretroactivităţii legii, ci încălcarea principiului independenţei justiţiei. Or, în situaţia avută în vedere de proiectul de lege, apreciem că norma propusă pentru art.97¹ alin.(6) nu pune în discuţie acest din urmă principiu.

            În plus, aşa cum am arătat, pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca în cuprinsul noului articol al proiectului să fie prevăzută, în mod expres, procedura aplicabilă în aceste situaţii, prin stabilirea instituţiei care ar urma să facă analiza dosarelor persoanelor condamnate definitiv şi să ia o decizie pentru fiecare caz în parte, a termenului în care ar urma să se realizeze respectiva procedură, precum şi a căii de atac împotriva respectivei decizii.

            Având în vedere observaţiile de mai sus, propunem formularea noului articol al proiectului, potrivit următorului model:

                        „Art.II ... - (1) Prevederile art.97¹ alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi magistraţilor condamnaţi definitiv anterior acestei date, indiferent de data pensionării.

(2) ....”.

            Precizăm că alin.(2) şi, eventual, următoarele, ar urma să aibă ca obiect stabilirea procedurii de analiză a dosarelor persoanelor prevăzute la alin.(1).

            Pe cale de consecinţă, alin.(6) al art.97¹ urmează a fi eliminat, iar actualul articol unic urmează să fie marcat ca art.I.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş   ILIESCU

Bucureşti

Nr.921/27.08.2013